fbpx
Categorii
Despre respect

Scadența dezmățului

Cheltuielile bugetare nechibzuite ne îngroapă pe toți

În timp ce mai multe state din UE înregistrează dobânzi extrem de mici, în unele cazuri negative, ratele dobânzilor pe termen lung plătite de România au crescut într-un singur an cu 84%. Asta înseamnă că fiecare dintre noi, în mod direct – la creditele pe care le-am contractat și indirect la creditele angajate de guvernul central și de administrațiile locale – prin taxe și impozite mărite, vom scoate din buzunare mai mulți bani pentru a suplini această diferență de dobândă.

De exemplu, povara creditelor care apasă pe orașele îndatorate ale țării – precum Oradea, al doilea oraș îndatorat per capita după București, oraș pe care în luna mai 2021, casa de rating Fitch l-a menținut la BBB- cu perspective negative (o treaptă mai sus decât Junk – gunoi, rating la care companiilor nu li se recomandă să investească) https://www.fitchratings.com/research/international-public-finance/fitch-affirms-romanian-city-of-oradea-at-bbb-outlook-negative-07-05-2021 – va afecta negativ politica de investiții și viața cetățenilor, a căror taxe, impozite și tarife s-au majorat și vor continua să se majoreze pentru a acoperi această diferență importantă de dobândă.

*https://www.ecb.europa.eu/stats/financial_markets_and_interest_rates/long_term_interest_rates/html/index.en.html?fbclid=IwAR3t-u2WymatgLeFRxP14DyGY4fN9xbwpmpJKtwEiQDbJvJUXex7sWLgmBY

Această majorare a dobânzii vine ca o lovitură de ciocan, cu efecte necunoscute pentru ratingurile viitoare ale României, ratinguri care, iată, influențează semnificativ costurile cu care ne împrumutăm pe piața de capital.

Putem da vina pe oculta mondială, pe bănci sau pe multinaționale, dar nu acestea se fac cu adevărat vinovate de această situație dezastruoasă!

Vinovații sunt cu siguranță politrucii care conduc România, care, în mod populist au creat clase sociale privlegiate: bugetari de lux și pensionari speciali și continuă să îngroape anual miliarde în companii de stat pe care le căpușează prin clientela de partid!

Trăim pe împrumuturi, care cresc exponențial de la an la an. Împrumutăm pentru a plăti pensii speciale și salarii de lux, cu o sete demnă de o cauză mai bună, cea a investițiilor în infrastructură, de exemplu.

Nu doar că în ultimul an nu am restructurat aparatul administrativ la jumătate, așa cum ar fi trebuit, dar au continuat măririle de salarii în domeniile administrate de stat, astfel încât la stat, venitul mediu încasat a ajuns să fie cu 70% mai mare decât în domeniul privat. O adevărată anomalie!

Nu doar că nu le-a tăiat, ci guvernarea noastră a crescut pensiile speciale, extinzând numărul acestei categorii sociale privilegiate și la alte grupuri de privilegiați.

Continuăm să îngropăm peste 7.000.000.000 de lei/an (cca 1,4 miliarde de euro) în pierderile companiilor de stat, între care, la loc de frunte se află CFR, TVR, TAROM. Adevărate oaze de prosperitate ale camarilelor de partid!

Cu investiții mici în infrastructură și cu un PNRR care bate pasul pe loc, România este mai aproape de situația Greciei din perioada 2015-2016 și sunt convins că în curând vom ajunge și noi la fundul sacului.

Așadar, stimabililor, fie că ne place sau nu, era dezmățului pe bani publici este la apogeu, iar prelungirea acesteia ne va costa ani buni de sacrificii și privațiuni. Probabil UE ne va bate la ușă în curând pentru a ne aminti de angajamentele pe care le-am semnat cu ocazia aprobării PNRR.

#FărăPensiiSpeciale #Restructurare #Reformă

*Statisticile pentru statele membre ale UE se referă la ratele dobânzilor pentru obligațiunile de stat pe termen lung denominate în euro pentru statele membre din zona euro și în monede naționale pentru statele membre care nu au adoptat euro la momentul publicării.

În cazul în care nu sunt disponibile randamente armonizate ale obligațiunilor de stat pe termen lung, sunt prezentate proxy derivate din randamentele obligațiunilor din sectorul privat sau indicatori ale ratei dobânzii, acolo unde sunt disponibile.

Statisticile armonizate sunt utilizate în scopuri de evaluare a convergenței, astfel cum se prevede la articolul 121 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (denumit în continuare „Tratatul”). Detaliile specifice sunt prevăzute la articolul 4 din Protocolul privind criteriile de convergență.