În materialul de astăzi voi vorbi despre cele mai mari țepe luate de români de la căderea comunismului și până astăzi
V-ați întrebat vreodată câte minciuni, manipulări și păcăleli poate înghiți un popor?
Nu aduc acest material în fața dvs pentru a miștocări pe nimeni, ci pentru a vă arăta că în ultimele 3 decenii, poporul nostru brav și deștept s-a lăsat păcălit, ba chiar a îmbrățișat manipulările și fraierelile cu un masochism repetitiv demn de topul de astăzi.
Rezultatul este pseudodemocrația, democrația originală sau democratura, numiți-o cum vreți, în care trăim
Dacă ar fi să întocmim un clasament al celo mai mari țepe luate de poporul român în ultimii 33 de ani de democrație originală, în opinia mea, clasamentul în ordine cronologică ar arăta astfel:
- Revoluția din 17-22 decembrie confiscată de un grup de tovarăși fideli Kremlinului în frunte cu Ion Iliescu, Petre Roman, generalul Militaru, Silviu Brucan, Gelu Voican Voiculescu, și transformată în lovitură de stat în perioada 22-28 decembrie 1989, lucru care a coincis cu masacre sângeroase, peste 80% din crimele „revoluției” fiind săvârșite începând cu orele 11:-00, 22 decembrie, atunci când Nicolae și Elena Ceaușescu au fugit cu un elicopter de pe sediul CC al PCR.
- Tandemul Ion Iliescu – FSN votat în două rânduri după ce a provocat masacrele de la revoluție și crimele de la mineriada din 1990.
- Fenomenul CARITAS
Pentru ce mai tineri sau care ați uitat vă reamintesc eu: Caritas a fost un joc de tip piramidal care a funcționat în România între aprilie 1992 și august 1994. A atras milioane de deponenți din toată țara care au investit mai mult de 1.000 de miliarde de lei vechi (între 1 și 5 miliarde de dolari americani) înainte de a da faliment în 14 august 1994. La data declarării falimentului avea datorii de 450 milioane de dolari americani.
Estimările variază între două și opt milioane de deponenți. Bancherul Dan Pascariu estima că între 35% și 50% din gospodăriile din România au fost participante la acest sistem, în timp ce Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, estima circuitul financiar ajunsese la un moment dat să ruleze o treime din masa monetară a României. - SAFI INVEST
SAFI Invest SA a fost societatea de administrare a Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri (FMOA). Fondul a fost înființat în 1993 și a scos la vânzare certificate de investitor, pe care oamenii s-au grăbit să le cumpere, fiind tentați de faptul că li se promitea o creștere de 40% pe lună a sumei investite, în timp ce băncile acordau o dobândă de doar 5-7%.
Deși, scriptic, a înregistrat evoluții și rezultate spectaculoase în primii ani de funcționare, în anul 1996 Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri s-a confruntat cu probleme foarte grave, determinate în principal de politicile de investiție neadecvate și de insuficienta reglementare a pieței de capital, probleme ce au culminat cu suspendarea răscumpărărilor titlurilor.
Cauza imediată a fost modificarea, în primăvara anului 1996, a regulamentului în baza căruia se calcula valoarea activului net al fondurilor de investiții. Conform noii proceduri de calcul, FMOA a fost declarat falimentar. Un timp, fiecare investitor a reușit să-și recupereze lunar câte 5 la sută din sumă, sau a putut achiziționa în contul banilor depuși mobilă marca Elvila. În 1998, după consultarea investitorilor, FMOA s-a transformat în fond închis de investiții cu capital de risc și și-a schimbat numele în Fondul Oamenilor de Afaceri (FOA).[3]
Scandalul SAFI, în care erau implicați mai mulți lideri ai PNL (Viorel Cataramă, George Danielescu, Radu Cojocaru, Dan Constantinescu) a izbucnit în primăvara anului 1996, cu puțin înainte de alegerile locale.
Viorel Cataramă a fost acuzat că, în calitate de președinte al SC SAFI Invest SA, prin lansarea unui prospect de emisiune autorizat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), prin decizia nr. 1089/13.08.1996, a prezentat ca reală o situație neadevărată și a creat prejudicii investitorilor fondului, care erau parteneri de contract. Procurorii au dispus neînceperea urmării penale.
Singura persoană care a fost trimisă în judecată în dosarul SAFI este George Danielescu, fost președinte al Consiliului de Administrație și director general SAFI, care însă a fost achitat de instanța supremă. Prăbușirea SAFI a păgubit peste o sută de mii de investitori - FNI – SOV INVEST
Românilor nu le-au ajuns țepele luate de a CARTIAS și SAFI INVEST și au zis să mai încerce…
La data de 3 iulie 1995 este înființată și înregistrată în municipiul Constanța, de către afaceristul Sorin Ovidiu Vîntu firma SOV INVEST SA.
Finanțare de la Bancorex
În anul 1996, Societatea Generală de Investiții (acționarul majoritar al FNI) controlată de Sorin Ovidiu Vîntu și Gheorghe Negură, a primit un credit de la Bancorex în valoare de 3.007.967 de dolari. Împrumutul a fost garantat cu cinci bilete la ordin avalizate de FPP 2 Moldova (actualul SIF 2 Moldova) – instituția financiara fiind condusă atunci de Corneliu Iacobov și Ion Andrei zis Niki. În anul 2006 datoria de 3 milioane de dolari figura încă neachitată în scriptele AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului).
FNI preluat de Ioana Maria Vlas
În 1997 Sorin Ovidiu Vîntu vinde participația sa la Fondul Național de Investiții “specialistei” Ioana Maria Vlas. Despre această tranzacție SOV a declarat: „Aveam două opțiuni atunci, să-l vând sau să-l închid. Am găsit client, l-am vândut. Era normal”.
Depozitele de la FNI garantate de CEC
În anul 1997 economistul Camenco Petrovici ocupa funcția de director economic la Primăria Generală a Bucureștiului, perioadă în care prin biroul primarului general s-a perindat și juristul Victor Ciorbea susținut de formațiunea politică Convenția Democrată Română (CDR). După ce Victor Ciorbea a fost numit prim-ministru, în martie 1997, Constantin Teculescu este înlocuit de la conducerea CEC-ului cu Camenco Petrovici susținut de Radu Vasile. La momentul respectiv funcția de președinte al CEC a fost negociată, conform algoritmului, la nivelul partidelor din Coaliție. Radu Vasile, pe atunci secretar general al partidului, a fost unul dintre cei doi negociatori țărăniști care l-au „înfipt” pe Camenco în fotoliul de președinte al CEC. Ulterior Ioana Maria Vlas semnează cu Camenco Petrovici un contract prin care CEC garanta fondurile investite în Fondul Național de Investiții contra unei contribuții lunare în valoare de 5 miliarde de lei (ROL). În aceste împrejurări favorizante, Fondul Național de Investiții a atras un număr mare de investitori prin dobânzile mari practicate la depozite, acestea depășind de 3-4 ori media dobânzilor bancare cât și prin contractul semnat de CEC (CEC) de garantare a depozitelor făcute la FNI. Prin contractul de garantare amintit, CEC se angaja ca în cazul falimentului Fondului Național de Investiții să despăgubească investitorii acestuia cu suma depusă inițial.
Prăbușirea FNI
În cursul lunii Aprilie 2000, apar primele semnale negative legate de întârzierile survenite în cadrul retragerii unor sume mari de bani din FNI. Imposibilitatea efectuării unor plăți la sucursala FNI din Cluj declanșează primele semne de panică în rândul investitorilor. Poliția Economică și Procuratura se autosesizează și în data de 16 mai 2000, Ioana Maria Vlas este chemată în mod oficial la sediul Poliției București pentru a da explicații cu privire la soarta banilor depuși la fondurile FNI și FNA. Imediat după declanșarea anchetelor Ioana Maria Vlas fuge în Israel, la Tel Aviv iar la scurt timp, Nicolae Popa directorul Gelsor pleacă și el în Indonezia la Jakarta.
La data prăbușirii FNI, 24 mai 2000, existau aproximativ 318.000 de investitori dintre care aproape o treime plasându-și investițiile in ultimele 12 luni de existența a Fondului. - Jaful național planificat de foștii tovarăși și securiști care au pus mâna pe întreaga avuție națională prin căpușarea societăților, jefuirea lor, vânzarea prin subevaluare, contracte și credite cu dedicație.
- Marțea Neagră
Ziua de marți, 10 decembrie 2013 a fost numită de către unii reprezentanți ai societății civile și de o parte a presei Marțea Neagră din cauza adoptării unor legi (sau încercarea de a adopta în cazul altora) sau amendamente controversate la legi, care în opinia opozanților ar însemna un regres democratic și un atentat la statul de drept; parlamentarii fiind acuzați că și-au erijat o super-imunitate.[1] Modificările legislative au stârnit un val de proteste și reacții, atât pe plan intern cât și extern.
Numele de „Marțea Neagră” a fost dat de publicistul Dragoș Paul Aligică, într-un articol în care deplânge regresul democratic la care România este supusă; calificând-o „Marțea Neagră” a democrației românești: o rușine națională. El o aseamănă cu un proces de transformare politică a României într-o oligarhie, mai grav decât feudalismul. - OUG 13 Noaptea ca Hoții
Anul acesta pe 31 ianuarie s-au împlinit Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: la 31 ianuarie 2017, în jurul orei 22.00, ministrul Justiției, Florin Iordache, a apărut într-o conferință de presă în care a anunțat, modificarea, prin ordonanță de urgență, a codurilor penale. Proiectul de OUG a fost introdus pe ordinea suplimentară a ședinței de guvern, fără a fi anunțat în prealabil, conform legii transparenței decizionale.
A fost singura luptă de etapă câștigată de minoritatea care a ieșit atunci în stradă, după unele cifre, puțin peste 2,5% din populația țării a ieșit în stradă revoltați că guvernanții își dau legi pentru a-și albi dosarele și a scăpa de pușcărie.
Ordonanța a fost publicată aproape imediat în Monitorul Oficial, devenind OUG 13/2017. În pofida orei târzii, zeci de mii de oameni au ieșit să protesteze în București și în alte orașe. A doua zi, la 1 februarie, sute de mii de oameni au ieșit în stradă, Reuters apreciind că acesta a fost „cel mai mare protest anti-corupție din ultimele decenii”.
Stenograma ședinței de guvern în care s-a adoptat OUG 13/2017 arată că nici un membru al Guvernului nu s-a opus.
Complicii lui Dragnea, la conducerea României.
Cinci ani după aceste evenimente, o mare parte a liderilor PSD care au susținut adoptarea OUG 13/2017 sunt la putere, în Guvern sau în alte structuri, fie dețin funcții importante în statul român.
Fostul premier Sorin Grindeanu este vicepremier și ministru al Transporturilor în guvernul Ciucă.
Marcel Ciolacu, lider al grupului deputaților PSD la momentul adoptării OUG 13/2017, este președinte al PSD și președinte al Camerei Deputaților.
Fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, este președinte al Consiliului Legislativ.
Daniel Constantin, vicepremier și ministru al Mediului la data de 31 ianuarie 2017, este deputat PNL.
Ana Birchall, ministru delegat pentru Fonduri Europene în guvernul Grindeanu, este acum „Reprezentant Special pentru Proiecte Strategice si Relații Internaționale” la compania Nuclearelectrica, deținută în majoritate de statul român. - Umilința de pe 10 august 2018 și urmările necondamnării faptelor penale, a abuzurilor săvârșite de Jandarmeria română din București la comandă politică au făcut descurajat din fașă noi proteste de amploare. Atunci au fost gazați la grămadă oameni pașnici: femei, copii, seniori sau chiar persoane cu afecțiuni. Protestatari pașnici au fost gazați și bătuți, hăituiți pe străzi precum infractorii.
”24 de jandarmi sunt urmăriți penal pentru lovirea și gazarea protestatarilor pașnici și a jurnaliștilor. Ancheta trebuie, însă, extinsă către cei care au dat ordin să fie atacați oamenii care protestau pașnic”, afirmă la RFI Cătălina Hopârteanu, de la Declic, pe 10 august 2022 la 4 ani de la reprimarea violentă a protestului.
Rezultatul? Lumea nu a mai ieșit de atunci la proteste masive. - Amnistia și grațierea mascate prin prescripție
După abrogarea forțată a OUG13, datorită celor peste 600.000 de cetățeni ieșiți ca într-un miracol în stradă, infractorii de la butoanele justiției au demolat cărămidă cu cărămidă sistemul judiciar din România prin măcelărirea legilor justiției, a codului penal, decizii CCR pro-infracționalitate, pachete de legi strâmbe în parlament, înființarea Secției Speciale SIIJ pentru anchetarea magistraților incomozi, decapitarea DNA și numirea de noi șefi la parchete docili stăpânilor politici.
O să vă dau un citat de ieri din Cătlin Striblea, care mi se pare cel mai potrivit:
Astăzi, reforma judiciară pornită de domnul Dragnea cu scopul precis de a scăpa toți tovarășii de pârnaie și-a atins finalul glorios. E adevărat, a luat șase ani grei, în care toată lumea a pus umărul: PSD, PNL, stimat parlament, domnul președinte, CSM, CCR.
Din această combinație de acțiuni premeditate și inactivitate precisă s-a născut hotărârea ICCJ care va duce la oprirea a mii de dosare penale, dar și ieșirea multora dintre tovarăși din pușcărie. Știu, ICCJ era obligată să dea această hotărâre de punere în practică a gândirii CCR și perversității penale a parlamentarului român. Prescripția specială a fost o chestiune despre care toți știau că va exploda, dar nu s-au atins de ea.
Nu o să caut care e mai vinovat, dar un lucru se vede din avion. De fapt, voința politică a fost îndreptată pentru scăparea infractorilor politici de dosare penale și nu invers. Nu căutați bătălii juridice și nuanțe. Amnistia de astăzi este rezultatul muncii unui sistem care a avut o singură mare bătălie: să se pună la adăpost de procurori.
Un scuipat în freza nației, cu un mesaj precis: ”Bă, proștilor, procurorii nu se iau de noi, că nu degeaba ne-am ales.” Dar este și moștenirea tristă a unui președinte obosit.
Sigur, mai e ceva aici. O învățătură care spune ”nu fă lucrurile brusc că iese poporul pe stradă. Fă-le încet și sistematic că tot acolo se ajunge.” Va trebui să învățăm să-i stăpânim altfel.
La toate acestea aș adăuga spunând: Vinovații pentru toate aceste țepe pe care le-am luat suntem doar noi, întregul popor care i-a votat. Am ținut de cele mai multe ori ochii închiși, iar cei care i-am deschis din când în când am fost puțini și ne-am resemnat rapid cu soarta mioritică.