– Blog personal –
O mică descriere a acestui site
Salut! Sunt Vasile Dumitriu și mi-am făcut blog! De ce blog? Păi în primul rând pentru că s-au strâns foarte multe subiecte civice pe care vreau să le ordonez într-un fel de jurnal pentru a nu sta neordonate doar pe paginile mele de Facebook sau Youtube. Vreau să vă spun că scopul acestui blog este de a prezenta lucrurile așa cum sunt ele percepute de mine, iar obiectul acestei pagini este acela de a atrage atenția și a dezbate subiectele cu care ne confruntăm în comunitatea noastră! Desigur vom încerca să găsim împreună soluții la problemele și neajunsurile pe care le întâmpinăm prin activism civic și politică.
Vin din societatea civilă formată după OUG13/2017. Am fost candidatul alianței USR PLUS Bihor la alegerile din 27 septembrie 2020, însă nu am reușit să conving cetățenii de necesitatea unui suflu nou în politica locală. Privind în urmă realist, nici nu prea aveam multe șanse s-o fac, pentru că orădeanul care s-a prezentat la urne, în general este îndrăgostit de actuala conducere. Cei peste 60% care au stat acasă, ne-au transmis tuturor un mesaj: SUNT DEZGUSTAȚI DE ACTUALA CLASĂ POLITICĂ! Așadar fie că voi activa în domeniul civic, fie că voi continua în cel politic, în următorii 4 ani îmi propun să semnalez și să iau atitudine pe subiectele care afectează viața celor care ne-au dat un mesaj clar: că așa nu mai merge! Un lucru foarte clar pentru mine este faptul că majoitatea cetățenilor acestui oraș, în care trăim cu toții, nu sunt reprezentați de actuala clasă politică, din care trebuie să recunosc cu tristețe că și eu am făcut până nu demult parte... S-a construit mult, uneori frumos, în Oradea, să nu uităm totuși că principalii artizani ai arhitecturii Nagyvárad - Oradiei Mari au fost austro-ungarii și evreii. Sigur că venind din alte părți mai năpăstuite ale României, Oradea arată ca un oraș occidental comparabil ca arhitectură, dacă te plimbi prin centru, cu Viena sau Barcelona... Dar cetățenii care cunosc problemele și nevoile mari cu care ne confruntăm în sănătate, învățământ sau infrastructura de la periferie, taxele și impozitele tot mai mari, abuzurile asupra naturii sau proprietății private, vor privi și cu un ochi critic administrația din Oradea. Eu sunt unul dintre acei ochi critici, pe care uneori îi urâți când vă spun că în Oradea noastră mai e mult de făcut pentru ca orădeanul să aibă un standard și o calitate a vieții precum austriacul sau francezul. Sigur că da, și eu sunt recunoscător pentru toate lucrurile frumoase care s-au făcut în orașul nostru, și aș fi nedrept să spun că stăm prost față de restul țării. Țin totuși să vă reamintesc că toate s-au făcut pe spinarea noastră, cu inspirația mai mare sau mai mică a autorităților locale. Suntem campioni la atragerea de fonduri europene și asta e bine, dar suntem campioni și la returnat fondurile europene cu cele peste 17 milioane de euro pe care trebuie să-i dăm înapoi... Și de dat înapoi vom mai da, multe milioane, pentru că bună parte din proiectele cu fonduri europene în Oradea, s-au făcut pe repede-nainte și conțin greșeli care ne vor costa tot pe noi orădenii, din buzunarele cărora se va lua tot mai mult în următorii ani, prin taxe și impozite tot mai mari... Așa cum vă spuneam, unele proiecte sunt reușite de necontestat, altele: găuri negre pentru buget! Pe lângă criza mondială și cea națională cu care ne confruntăm de mai bine de un an, Oradea este surprinsă și cu o vistierie secătuită, completată de lipsa de finanțare la dobânzi rezonabile. Va trebui să renegociem contracte păguboase, să stopăm risipirea banului. Așa că pentru actuala administrație nu va fi deloc ușor și sincer vă spun că nu-i invidiez!
Mic istoric a activității mele civice din ultimii 4 ani
Marșul pentru Natură #SalvațiPeța
21 Iunie 2020
(20+) Facebook, (18) Facebook,
În iunie 202 participam alături de prieteni și iubitori ai naturii la Marșul pentru Natură pe care l-am organizat alături de prieteni și iubitori ai naturii, un marș venit ca răspuns la ”igienizarea”, în versiunea noastră, distrugerea ecosistemului Peța.
Cu toate că nu au mers mai departe de fosta piață de vechituri Ocska către Universitate, buldozerele ABA Crișuri au continuat excavarea în albie și au realizat parțial igienizarea.
Am fost săptămâna aceasta să verificăm lucrarea, am făcut poze, am filmat și nu am fost deloc mulțumiți de cum arată: în albie au rămas foarte multe mizerii, curățarea făcută pe jumătate nejustificând tăierea tuturor arborilor de pe taluzuri.
Din diversificatul ecosistem au rămas doar broaștele, nu și cele țestoase.
Ba mai mult, nămolurile, vegetația și deșeurile scoase din albie au fost abandonate pe maluri, fapt ce provoacă un aer irespirabil, putând fi și un pericol pentru sănătate.
Nu vreau să vă stric acum sfărșitul de săptămână cu imaginile culese, detalii vă voi da săptămâna viitoare.
Acum vreau să vă asigur că nu am abandonat subiectul și că lucrăm la găsirea unor soluții de reparare pe care vi le vom prezenta în curând.
Vă doresc un week-end plăcut și nu uitați să protejați natura!
Update: Marea Defrișare a Peței din 17 iunie 2020 și ratarea fondurilor europene pentru lucrările de introducere a liniei de tramvai pe malul Peței sunt câteva „realizări” ale administrației noastre cu care nu ne mândrim!
La sfârșitul lunii martie 2021au fost puși la pământ 9 arbori seculari perfect sănătoși care produceau aer în curtea Universității Oradea. Nu știm care a fost motivul real pentru care aceștia au fost puși la pământ.
#NaturaContează
Colectare selectivă în 8 fracții
martie 2021
Controverse pe taxa pentru gunoi
De ce vor plăti orădenii mai mult pentru gunoiul pe care îl produc?
Deși administrația orădeană recunoaște că în ultimii ani nu a făcut aproape nimic pentru a pregăti terenul propice unei colectări selective corespunzătoare, așa cum reiese și din declarațiile apărute în presa locală:
”Oradea nu şi-a atins niciodată obiectivul şi, pentru fiecare tonă de deşeuri, a plătit 50 de lei către Administraţia Fondului de Mediu. Pentru anul 2017, amenda a fost de 549.641 lei, pentru 2018 de 667.575 lei, pentru anul 2019 s-a dublat, la 1.225.669 lei, iar pentru anul trecut, când obiectivul de reducere era de 60%, a urcat la suma record de 1.835.578 lei” recunoaște primarul Florin Birta care în ultimii 4 ani a fost viceprimar.
Ba mai mult, autoritățile noastre nu s-au gândit nici măcar în ceasul al 12 lea să ofere un sistem echitabil de recompensare a orădenilor care colectează deșeurile în mod corect, sau de penalizare pentru cei care nu o fac, așa cum se întâmplă în țările civilizate din UE.
Nici nu se putea, în mod realist vorbind, pentru că primăria Oradea prin sistemul actual de colectare în 3 fracții la case (reciclabil, rezidual, biodegradabil) sau 4 fracții la bloc (reciclabil, rezidual, biodegradabil și sticlă) nu dă posibilitatea unei colectări selective corespunzătoare astfel încât, așa cum ar fi normal pentru deșeurile reciclabile depozitate și colectate corect, taxa să fie de 0 lei/tonă.
Poate vă amintiți, anul trecut am propus un model de colectare selectivă a deșeurilor în 5 fracții la bloc și 8 fracții la case, un sistem flexibil bazat pe posibilitățile reale ale comunităților noastre locale și că urmează să plătim penalităi și taxe din ce în ce mai mari pentru gunoiul și deșeurile pe care le producem:
Ori se știe că orașul Oradea este încă un oraș al caselor, cu peste 20.000 de gospodării și 70.000 de cetățeni care locuiesc la casă, adică aproape o treime din totalul orădenilor.
Aici s-ar putea introduce de exemplu modelul suedez de colectare selectivă în 8 fracții prin 2 tomberoane cu cip compartimentate în câte 4 segmente: rezidual, biodegradabil, plastic, metal, carton, hârtie, sticlă color și sticlă.
Deși aveți impresia că până acum nu ați plătit costurile unei colectări selective necorespunzătoare, vă înșelați. Aceste taxe s-au regăsit în penalități și taxa de economie circulară în toți acești ani, argument apărut în articolul meu de mai sus, cât și în articolele de presă de săptămâna trecută:
„Pe lângă aceste sume colosale, orădenii au plătit, în tariful de salubritate, şi aşa-numita taxă de economie circulară, care, în ultimii patru ani, a însumat peste 24,5 milioane de lei.
Concluzia? Pentru că n-a reciclat destul, din 2017 încoace, Oradea a plătit către AFM în total 28,9 milioane de lei, echivalentul a 5,9 milioane de euro! În medie, fiecare orădean a scos din buzunar 130 de lei, din acest motiv.” sursa Bihoreanul.
Iar în momentul de față soluția de avarie găsită de autorități este aceea de mutare a cheltuielilor dintr-un buzunar al orădenilor în celălalt.
Cu toate că sunt de acord cu principiul „plătim cât aruncăm” consider că acesta ar trebui dublat de cel „plătim cât și cum selectăm”, iar în comunități există situații în care autoritățile ar trebui să introducă sisteme flexibile de colectare și să ofere premisele unei valorificări energetice astfel încât să poată să-i recompenseze pe cei care ar colecta selectiv corespunzător și să-i penalizeze pe cei care nu o fac.
Dar asta presupune ca primăria să vină cu ceva concret în fața orădenilor, nu doar cu mutarea cheltuielilor dintr-un buzunar în celălalt. Și acest lucru presupune multă muncă și cunoaștere în detaliu a subiectului.
Pot să vă spun că în Suedia cei care reciclează corespunzător se bucură de reducerea facturii nu doar la gunoi, ci și a celei de energie.
Cea mai eficientă și curată variantă de valorificare a deșeurilor biodegradabile în momentul de față (dacă colectarea s-ar face corespunzător) ar fi soluția biodigestoarelor anaerobe care ar putea valorifica energetic cele peste 50.000 de tone de deșeuri biodegradabile produse anual în județul Bihor.
Desigur un biodigestor care transformă aceste 50.000 de tone de deșeuri în energie (gaz sau curent electric) și materie primă (compost) poate produce până la 12.200 MW an (12.2 miioane de kW – echivalentul valorii de 1 milion de euro) și peste 40.000 tone de compost, iar valoarea unei astfel de instalații, de cca 10 milioane de euro, ar putea fi cu ușurință amortizată în 8 ani.
Toate acestea pe lângă beneficiile dezvoltării unui mediu sănătos și ecologic.
Numai din acest procedeu s-ar putea obține anual produse finite și materii prime în valoare de zeci de milioane de lei. S-ar putea face multe lucruri frumoase și folositoare comunității dacă ar exista puțin mai multă viziune și un plan întocmit cu specialiști pe 10 ani care să ne ducă la rata de reciclare de 90% pe care ne-am obligat să o atingem în 2030 în cadrul UE.
Și pe bună dreptate orădenii se întreabă de ce trebuie să plătească o factură a gunoiului mai mare decât clujenii, cu toate că autoritățile de la Cluj aduc și ele gunoiul la groapa noastră unde plătesc cu 10 euro/tonă în plus, la costul căreia se mai adaugă și transportul de la Cluj.
*Taxa plătită de orădeni/tona de deșeuri nereciclabile este de 18,5 euro/tonă, iar pentru cei din Cluj este de 28,5 euro/tonă.
Pentru deșeurile reciclabile taxa fiind 0.
Răspunsul și în acest caz este simplu: deocamdată Clujul nu a licitat noile contracte care prevăd noi tarife, iar când o vor face, vor avea cu siguranță tarife mai mari decât noi.
Înțeleg perfect nemulțumirea celor 900 de asociații de proprietari de la bloc care au refuzat să semneze noile contracte și consider că împreună cu primăria și specialiștii din domeniu ar trebui elaborat un plan care să conțină beneficii de ambele părți, un plan care să ne aducă mai aproape de ceea ce ar trebui să fim în 2030.
Iar politicul și doar politicul poate crea mecanismele pentru ca acest sistem să funcționeze. Nu trebuie să inventăm becul, ci doar să ne uităm puțin peste gard și să luăm de acolo modele de bune practici pe care să le adaptăm la nevoile și posibilitățile noastre.
Până atunci, avem doar varianta punitivă, de taxare a cetățenilor, iar perspectivele unui sistem echitabil în genul celui prezentat de mine este foarte departe.
Am scris acest articol pentru că vreau ca orădenii plătitori de taxe și impozite tot mai mari să știe că ar fi existat și alte variante de gestionare a deșeurilor, iar dacă nu s-a făcut până acum nu este vina lor.
Ce avem de făcut de acum înainte este să construim împreună un sistem eficiet de colectare selectivă și valorificare energtică care să se reflecte apoi în reducerea taxelor și implicit a facturilor.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, administrația actuală trebuie să dea dovadă de voință și deschidere politică pentru acest subiect sensibil, pentru că fără acestea putem bate pasul pe loc și în următorii 10 ani.
Oameni în stradă cerând abrogarea OUG 13
1 Februarie 2017
Dincolo de forfota serii de 31 ianuarie 2017 în care Ciordache Altă-Ntrebare ne prezenta pe toate canalele media OUG13, câteva zeci de oameni cu simț civic s-au strâns și la Oradea stârniți de această albire la față a penalilor.
Încă în vin în minte oameni pe care i-am cunoscut acolo în acea seară, oameni cu care am interacționat și cu care am devenit mai apoi prieteni, amici sau chiar colegi în ONGuri.
În disperarea revoltei noastre a apărut la un moment dat în Piața Unirii fostul prefect de Bihor Claudiu Pop care descins dintr-un Duster alb (mașina de serviciu a prefecturii) ne-a amenințat că ne rupe picioarele dacă nu plecăm. Vitejia l-a ținut câteva secunde, până când câteva persoane ne-am îndreptat în direcția lui, acesta demarând în grabă și risipindu-se în scandările nopții cât ai zice pește.
Ne-am îndreptat într-un târziu la sediul PSD unde după ce făcuserăm planuri să revenim a doua zi mai mulți, le-am urat de bine și am ajuns acasă la 3 adormind cu greu la televizor în știrile de la DIGI24.
M-am trezit devreme și am început să scriu mesaje și să dau telefoane îndemnând prietenii și cunoscuții să vină într-un număr cât mai mare la protest.
La protestul de acum 4 ani, din 1 februarie ne-am strâns mult mai mulți, iar bulgărele revoltei crescând tot mai mare a culminat 5 zile mai târziu cu aborgarea OUG13 pe 5 februarie 2017.
I-am oprit atunci, dar a rămas dezideratul din scandarea mărturie.
„Strigați mai tare, că vrem schimbare!”
Această schimbare sau reformă va mai dura, ea nu se poate face peste noapte. Dar noi cei care ne-am sacrificat zile și nopți, ani la rând pentru acestă schimbare, avem obligația să veghem la înfăptuirea ei și să nu negociem principii!
#Rezist
Operațiunea Aducem Steagul Înapoi
5-6 martie 2018
Să nu uităm de unde venim și încotro trebuie să ne îndreptăm! Să nu ne abatem de la calea noastră și să veghem!Să veghem ca lucrurile să nu se repete și ca idealurile noastre de atunci să se întâmple acum!
Coloane către București 2.0 https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1828684233817989&id=100000292899246 Acum 3 ani, în 5-6 martie 2018, organizam și plecam în al doilea marș motorizat alături de colegi civici, într-un maraton compus din 4 proteste:- 5 martie traversam la amiază centrul Sibiului pentru flashmobul #VăVedem din fața sediului PSD și seara la orele 19-21, la protestul organizat de colegii noștri de la #ActivAG, la Pitești;- 6 martie de la orele 9-11 la București, Piața Victoria pentru Operațiunea Aducem Steagul Înapoi și orele 11-19 la protestul #NextLevel din jurul Parlamentului! Privesc în urmă cu nostalgie și le mulțumesc tuturor #rezistenților pentru mobilizare!Fără voi, România ar fi fost precum un sat fără câini! #ToțiPentruJustiție#AducemSteagulÎnapoi#WatchDog#Coloane#VăVedem#Rezist
9 în loc de 41!
Astăzi, la îndemnul unui susținător o să vă îndemn la o dezbatere privind reforma administrației și anume reorganizarea administrativ teritorială în 8 sau 9 unități regionale în loc de 41.
Pe lângă faptul că USR PLUS a promis în campanie reformarea administrației, ba mai mult au negociat cu partenerii angajamentele de la guvernare http://storage1.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/10386/19772305/2/angajamente-negociere-2020.pdf, această reducere a aparatului birocratic de stat are beneficiul unei administrații mai suple, mai performante și mai puțin risipitoare cu banul public. Această măsură ar putea merge mână în mână cu mult așteptata digitalizare a administrației publice, o măsură deasemenea promisă de Alianță în campania electorală.
N-o să vă dau mai multe idei ci o să vă las pe voi să dezbateți cum credeți că ar trebui procedat, în final dând posibilitatea susținătorului nostru în a expune o parte din ideile sale:
„Nu se poate ca sa nu se reducă din sefimea de la Inspectoratele de poliție de la 41 macar la 15 ,daca legea regionalizarii în 7 Regiuni de dezvoltare sta in sertarele Parlamentului si nu s-a mișcat până în prezent.Masura odată aplicata duce la reducerea cheltuielilor în mod substanțial.Ministrul învățământului să dispuneti sa vina cu un proiect de lege pentru desființarea inspectoratelor școlare județene, 41 la numar, o birocratie fără nicio justificare decât ca toaca importante resurse financiare din bugetul educației.
Cele 41 de entități judetene: Prefecturi, Inspectorate de Politie, Inspectorate Scolare, Case da e Sanatate si alte deconcentrate, pot fi înlocuite cu 15 Entități Regionale urmând modelul de repartizare al Curtilor de Apel prin Ordonanta de Urgenta modificând Codul Administrativ.
