Bloomberg a analizat modul în care războiul liderului Kremlinului, Vladimir Putin, slăbește economia Rusiei.
Războiul liderului rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei va intra în curând în a patra iarnă și, așa cum relatează Bloomberg, rușii sunt nevoiți să accepte influența sa tot mai mare asupra aproape fiecărui aspect al vieții de zi cu zi.
Zeci de regiuni din centrul și sudul Rusiei simt acum amenințarea iminentă a războiului, deoarece dronele și uneori rachetele atacă instalații energetice și clădiri rezidențiale.
„Dincolo de front, restul Rusiei, inclusiv Moscova, a început să înregistreze pierderi economice. De la gospodăriile care reduc cheltuielile cu alimentele până la companiile de metalurgie, minerit și energie aflate în dificultate, motorul economic al țării prezintă multiple fisuri, iar rezistența anterioară construită pe stimulente fiscale masive și venituri record din energie este pusă la încercare.”
Cu toate acestea, publicația notează că nivelul de suferință nu este comparabil cu cel pe care îl experimentează Ucraina și este puțin probabil să-l determine pe Putin să pună capăt războiului în orice caz, dar evidențiază costurile din ce în ce mai mari pe care le suportă pentru decizia sa de a lansa o invazie la scară largă în februarie 2022.
Acesta este momentul în care SUA presează Moscova să limiteze veniturile din petrol și gaze, ca parte a eforturilor agresive ale administrației Trump de a obține un armistițiu.
Impulsul pentru un acord prinde avânt, negocierile se mută la Moscova, iar negocierile dintre SUA și Rusia sunt cunoscute ca fiind în curs de desfășurare în culise, cu scopul de a dezvolta un pachet de măsuri care să acorde Kremlinului ridicarea sancțiunilor dorite.
Bloomberg adaugă că acest lucru contrastează puternic cu perioada de război anterioară, când produsul intern brut al Rusiei a crescut datorită investițiilor legate de armată, ceea ce a dus la o creștere a salariilor de aproape 20% în 2024, stimulând cererea consumatorilor, dar contribuind și la inflație.
Cum i-a sărăcit războiul lui Putin pe ruși
În octombrie anul trecut, Banca Centrală a Rusiei a majorat ratele dobânzilor la un nivel record de 21% pentru a răci inflația și a încetini economia supraîncălzită.
Cu toate acestea, chiar și cu scăderea costului împrumuturilor, economia resimte din ce în ce mai mult efectele persistente ale politicii monetare restrictive. În acest proces, au fost dezvăluite dezechilibre mai profunde într-o țară care s-a reorientat spre război, susținând în același timp sectorul civil.
La începutul lunii noiembrie, inflația a scăzut la aproximativ 6,8%, dar principalul motiv pentru aceasta este slăbirea cererii de consum, așa cum se arată în cel mai recent raport al Centrului pentru Analiză Macroeconomică și Prognoză pe Termen Scurt, condus de fratele ministrului rus al Apărării.
Mai exact, rușii reduc cheltuielile cu alimentele, potrivit SberIndex, platforma de date deschise a Sberbank care urmărește veniturile, cheltuielile și activitatea comercială în timp real.
Conform unei analize realizate de ziarul Kommersant, vânzările de lapte, carne de porc, hrișcă și orez în Rusia au scăzut cu 8-10% în septembrie și octombrie.
X5 Group, cel mai mare lanț de produse alimentare din Rusia, a înregistrat o creștere a veniturilor în trimestrul al treilea, în principal din cauza inflației, dar profitul său net a scăzut cu aproape 20%, reflectând cererea slabă și costurile ridicate.
Sectorul rus de retail se confruntă, de asemenea, cu schimbări semnificative. Potrivit presei locale, 45% din totalul închiderilor de magazine în al treilea trimestru au fost magazine de modă, aproape toate celelalte magazine fiind închise. Potrivit Rossiyskaya Gazeta, piața electronicelor se confruntă cu cea mai accentuată scădere a cererii din ultimii 30 de ani, deoarece cumpărătorii amână achizițiile majore.
Vânzările de autoturisme au scăzut cu aproape un sfert în primele nouă luni ale anului, determinate de costurile ridicate ale împrumuturilor și de creșterea taxei guvernamentale pe reciclare, care a dus la creșterea prețurilor, în special pentru mașinile importate și cele electrice, în contextul în care guvernul a încercat să stimuleze veniturile bugetare și să sprijine producătorii autohtoni.
Atacurile ucrainene se resimt în Rusia
„Mai mult, există un impact direct al acțiunilor militare ale Ucrainei. Dronele ucrainene atacă acum rafinăriile și porturile de petrol de la Marea Neagră până la coasta Baltică, zburând uneori până la 2.000 de mile (peste 3.000 km – ed.) adâncime în Rusia, către ținte din Siberia.”
Aceste șocuri au exacerbat criza de pe piața internă a combustibililor, ducând la o creștere bruscă a prețurilor de la sfârșitul lunii august. Deși prețurile la benzină au scăzut ușor în noiembrie, acestea rămân ridicate, iar unele regiuni încă se confruntă cu deficite.
Mulți analiști încă anticipează o creștere moderată în acest an și anul viitor, însă Centrul pentru Studii Strategice, un think tank cu sediul la Moscova, a concluzionat pe 18 noiembrie că nu există „aproape nicio șansă de a evita o recesiune”, deoarece producția s-a contractat în peste jumătate din industriile Rusiei.
Industria siderurgică rusă este în criză: potrivit principalului producător de oțel Severstal, consumul total a scăzut cu 14% în acest an. Cererea de oțel în construcții a scăzut cu 10%, iar în ingineria mecanică cu 32%. Industria cărbunelui se confruntă cu cea mai gravă situație din ultimul deceniu, companiile importante reducând producția.
Sectorul bancar se descurcă puțin mai bine: ponderea datoriilor corporative neperformante în al doilea trimestru a crescut la 10,4% și s-a ridicat la 9,1 trilioane de ruble (112 miliarde de dolari), în timp ce în comerțul cu amănuntul a crescut la 12%.
Creșterea economică a încetinit la 0,6% în trimestrul al treilea, nefiind în conformitate cu previziunile, în timp ce deficitul bugetar a ajuns la 1,9% din PIB în octombrie, iar Ministerul Finanțelor se așteaptă ca acesta să crească la 2,6% din PIB până la sfârșitul anului.
Urmează colapsul economic?
Conform calculelor Bloomberg bazate pe datele Ministerului Finanțelor rus, veniturile esențiale din petrol și gaze au scăzut cu peste o cincime din ianuarie până în octombrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 7,5 trilioane de ruble.
Scăderea prețurilor petrolului, sancțiunile și o monedă mai puternică au însemnat că producătorii țării au primit mai puține ruble pentru fiecare baril de petrol vândut.
Asta se întâmpla înainte ca SUA, iritată de refuzul lui Putin de a participa la eforturile de pace, să impună în mod neașteptat sancțiuni în octombrie împotriva principalilor producători ruși de petrol Rosneft și Lukoil.
Deși este puțin probabil ca această tensiune să-l distragă pe Putin de la obiectivele sale militare, acesta încearcă în mod activ să convingă Statele Unite să nu crească presiunea asupra economiei ruse.
În octombrie, când președintele Donald Trump lua în considerare trimiterea de rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune la Kiev și își exprima public dezamăgirea față de liderul rus, Putin a propus continuarea discuțiilor de pace. De fapt, chiar trimisul lui Trump, Steve Witkoff, l-a susținut și l-a sfătuit să facă acest lucru.
În lipsa unui acord, livrările de combustibil ale Rusiei au scăzut în prima jumătate a lunii noiembrie la cel mai scăzut nivel de la invazia Ucrainei. Între timp, chiar și comerțul înfloritor al Rusiei cu China a stagnat.
Pe măsură ce deficitul crește, guvernul rus își mărește datoria prin vânzări interne costisitoare. Taxa pe valoarea adăugată urmează să crească anul viitor și să fie aplicată unei baze mai largi, afectând întreprinderile mici și, în cele din urmă, consumatorii.
Aceasta va adăuga 1,2 trilioane de ruble la trezoreria statului. Va fi introdusă o taxă pe tehnologie pentru componentele și dispozitivele electronice, precum și o taxă mai mare pentru achizițiile de mașini.
După ce Putin le-a promis rușilor că taxele nu vor mai fi majorate în 2023, Kremlinul a cerut publicațiilor de presă să nu-l menționeze în articolele despre noile taxe, a relatat Meduza, o publicație interzisă în Rusia.